Un blog oarecare

Literatura pentru copii normali la cap

aprilie 6, 2008 · 30 Comentarii

mai tineti minte ce studiam noi la limba si literatura romana pe vremea lui Ceausescu? literatura de calitate menita sa ajute copilul sa creasca drept si frumos intr-o societate dreapta si frumoasa. ia sa vad ce-mi mai amintesc:

puiul_arc.jpgPuiul” – de Ion Alexandru Bratescu-Voinesti

rezumat: un pui de prepelita cu o aripa ranita este lasat sa moara in gerul iernii in timp ce mama prepelitoaia isi ia zborul spre tarile calde impreuna cu puii sanatosi. o poveste horror cu sfarsit tragic!

fefeleaga.jpgFefeleaga” – de Ion Agarbiceanu

rezumat: o femeie saraca isi vinde calul orb – Bator “sireacul” – ca sa cumpere sicriu fetei moarte la 15 ani, ultimul copil. ceilalti copii ii murisera toti la aceeasi varsta rapusi de o boala misterioasa.
gala-galaction.jpgLa vulturi” – de Gala Galaction

rezumat: Agripina, mama a trei copii, incearca sa-si salveze copiii de furia turcilor care le ataca satul. urca pe munte, ajunge aproape de o stana, lasa sugarul de doua luni (fiind prea obosita sa-l mai care) intr-o capita de fan, ii duce pe ceilalti doi la stana, se intoarce dupa sugar, nu-l gaseste, sugarul fusese mancat de “pasarile cerului”. din aceasta nuvela s-a inspirat, probabil, Hitchcock pentru “Pasarile” lui.

elena-farago.jpgGandacelul” – de Elena Farago

rezumat: un copil omoara un gandacel in pumn; jalea gandacelului mort care-si pomeneste toata familia si evoca durerea membrilor familiei lui la aflarea vestii mortii lui.

costache-negruzzi-alexandru-lapusneanu.jpgAlexandru Lapusneanu” – de Costache Negruzzi

rezumat: Alexandru Lapusneanu – voievod al Moldovei – omoara boieri cu ranjetul pe buze. punctul culminant: leacul de frica pe care i-l ofera sotiei lui ingrozita de faptele lui de cruzime. omoara 47 de boieri, le taie capetele pe care le aseaza intr-o piramida, o cheama pe sotie si-i prezinta opera cu pieptul umflat de mandrie! nu se recomanda celor slabi de inger.

dupa asemenea lecturi cred ca generatiei mele i se poate ierta absolut totul. e clar ca nu putem fi chiar zdraveni la cap!

Categorii: ma dau si eu mare...
Tagged: , , , , , , , , , , , ,

30 raspunsuri Până acum ↓

  • Laura // aprilie 6, 2008 la 9:52 am | Răspunde

    He, he, Oana… Pe vremea noastra… sau pe vremuri… pai si eu am studiat aceste opere frumoase… Acuma ce sa mai studieze copiii, ca nici nu mai stiu ce e aia o carte… Trist… :(

  • oana // aprilie 6, 2008 la 9:57 am | Răspunde

    alegerea unor asemenea texte pentru manualul de literatura nu e tocmai fericita si nu cred ca va face un copil sa citeasca de placere.
    exista si carti mai usurele, mai luminoase, mai putin horror.

    eu nu contest valoarea artistica si educativa a lor, problema e ca sunt atat de departe de realitatea unui copil de 6-14 ani incat efectul nu poate fi decat acela ca nastea intrebarea fireasca: de ce trebuie eu sa studiez asemenea tampenii?

    si culmea e ca unele mai sunt pastrate inca in manualele de literatura!

  • Mazgalici // aprilie 6, 2008 la 12:13 pm | Răspunde

    Cand o sa ma fac mare eu nu o sa omor gangaci, pentru ca ii doare si provoaca suferinta in randul famililor lor.

  • oana // aprilie 6, 2008 la 12:51 pm | Răspunde

    asa! bravo! si nici n-ai sa-ti lasi copilul de doua luni sa-l manance pasarile cerului. si nici n-ai sa omori 47 de oameni ca apoi sa le tai capetele si sa le aranjezi frumos in forma de piramida, nu?

    buna si literatura asta la ceva! :D

  • lilisor // aprilie 7, 2008 la 3:38 am | Răspunde

    Eu n-am apucat sa studiez in generala toate operele insirate mai sus. De cand cu manualele alternative, am studiat altele. Dar si profesoara de romana era de treaba (cred ca era singura pe care o indrageam).
    In liceu tin minte ca am avut o profesoara de romana tanara (abia iesise din facultate) si cand ne-a citit o poezie cu Golgota si Iisus si moarte, toata clasa a protestat si am hotarat sa nu o mai studiem. Era ceva cu “S-a dus sa moara putin…”. Nu mai tin minte exact numele poeziei si autorul pentru ca n-am mai studiat-o. Aveam un profesor martor (Iehova) care mereu ne povestea chestii despre religie si eram satui deja de prostiile religioase.

  • Mazgalici // aprilie 7, 2008 la 1:50 pm | Răspunde

    Of… mereu sa prinzi cand mai public pe blogul meu din greseala un articol neterminat. Ochi de soacra mai ai :D

  • oana // aprilie 7, 2008 la 1:55 pm | Răspunde

    deci n-am visat!!! chiar ai postat ceva, eu am comentat si apoi a disparut!!!

    uff, m-am linistit, pot sa dorm acum. :D

  • oana // aprilie 7, 2008 la 2:00 pm | Răspunde

    lilisor , tin minte cat m-au afectat pe mine toate operele insirate mai sus. veneam acasa si imi tot rulau imagini macabre prin cap: cu pui de prepelita morti, sugari sfartecati de vulturi, capete de boieri insangerate si multe altele…
    bine macar ca profesoara ta de romana a ales sa studieze alte opere.

  • anaAyana // aprilie 7, 2008 la 5:23 pm | Răspunde

    Pe mine m-a marcat Puiul, şi acum îl mai văd cu lacrimile îngheţate pe ochi cum îşi priveşte mama şi fraţii care zboară în ţările calde.
    Am aflat că mai sunt şi alţi oameni marcaţi de acest horror.

  • Dan Terteci // aprilie 8, 2008 la 11:42 pm | Răspunde

    Imi aduc aminte cu placere de aceste lecturi. Si acum le-as reciti cu aceeasi placere. E minunat sa tii o carte in mana. Azi…

  • oana // aprilie 9, 2008 la 12:08 am | Răspunde

    da e minunat! :)

    in ceea ce priveste placerea de a citi asemenea lecturi….banuiesc ca e chestie de gusturi, nu?

  • robert // aprilie 10, 2008 la 9:11 am | Răspunde

    Pe vremuri voiam pesemne sa-mi pastrez nealterat darul scriitorices, de aia nu am prea studiat lecturile pomenite de tine și nu mi-am lăsat scriitura să fie influentata de ele. Nici măcar la teză la română nu făceam decât referire intertextuală la ele, dar profesorul nu părea să aprecieze perlele mele de creativitate. Noroc că eram bun la gramatică si-mi iesea media :)

  • oana // aprilie 10, 2008 la 10:58 am | Răspunde

    ooo, ce onoare! long time no see! :)

    ok, am înţeles, vrei sa spui că tu, spre deosebire de noi aştilalţi, nu eşti puţin luat! :P

    şi nu ştiu care profesori de pe vremea lui Ceauşescu apreciau originalitatea….

    (ai vazut? am scris şi eu cu diacritice!!!)

  • robert // aprilie 11, 2008 la 4:24 am | Răspunde

    am văzut că ai scris cu diacritice, și ce frumos arată! :)

    aveam pe vremuri un prof care aprecia originalitatea, ăla de sport. dar mă ântreb câți profani se dau în vânt astăzi după elevicreativi. din experiența mea, ăștia sunt cam greu de ținut în frâu, și anume să-i faci să tacă mâlc și eventual să stea cu mâinile la spate! de aia îi atingi la notă cum îi prinzi cu mâța inventivității în sac.

    cât despre onoare, eu sunt cel privilegiat având posibilitatea să citesc din când în când gândurile matale.

  • arina // aprilie 11, 2008 la 10:14 am | Răspunde

    he he he…eu chiar am plans pe ascuns la multe din operele de mai sus…de mica eram orgolioasa si nu voiam sa ma vada alti copii ca ma smiorcai…insa…da!..pot spune cu mana pe inima ca m-au marcat….

  • oana // aprilie 11, 2008 la 1:51 pm | Răspunde

    robert,
    adevarul e ca elevii creativi sunt destul de enervanti: vin cu idei noi la care proful ala n-a avut cand sa se gandeasca asa ca, pentru cateva momente (sau foarte multe momente), nu va mai fi el ala de le stie pe toate. deci, toate motivele de a-i da la cap cum indrazneste sa scoata capul din cutiuta, nu?

    arina,
    si pe mine m-au marcat si nu pot spuna ca intr-un mod pozitiv. dar daca le mai tin minte dupa atatia ani, inseamna ca e ceva, nu?

  • Adrian O. // aprilie 13, 2008 la 5:40 am | Răspunde

    Si altii au studiat chestiile astea si nu s-au scrantit la cap :) Unde mai pui ca niciunul din cei care le-au scris nu au ajuns nebuni. Dar parca totusi e mai bine sa citesti ceva decat nimic, asa cum o fac cei mai multi dintre liceenii de acum…

  • oana // aprilie 13, 2008 la 7:21 am | Răspunde

    normal, eu glumeam cu scrantitul. sau nu…? ;)

    in ceea ce priveste cititul si liceenii, ai mare dreptate. literatura de azi are misie grea: sa concureze cu mess-ul, haifaivul, counter strike-ul, filmele XXX downloadate de pe DC++…etc…etc…
    si, daca lectura obligatorie din scoli nu e aleasa foarte bine, atunci s-ar putea ca counter strike-ul sa invinga! (sa nu uitam ca-s profa, eu am voie sa cacofonez! :D )

  • limpede // aprilie 14, 2008 la 12:43 pm | Răspunde

    O surpriza placuta blogul tau:)
    In marea asta de bloguri hazardul te duce uneori in cate un loc de felul acesta.
    Imi place titulul postarii °literatura pentru copii normali la cap°
    Tu esti dascal si stii, nu se stramba copiii cand aud de Puiul lui Voinesti? Nu prefera Harry Potter (varianta ecranizate desigur pentru ca e mult de citit la carti)?

    (Profit ca umbli din blog in blog si ma mai plimb si eu pe-aici :) ) )

  • oana // aprilie 14, 2008 la 12:47 pm | Răspunde

    ba da, prefera Harry Potter, dar filmul. :D

    ma bucur ca blogu meu ti-a oferit o surpriza placuta.

    si acum ce facem? ne cucerim unul altuia blogurile? sau incheiem un pact? :D

  • limpede // aprilie 14, 2008 la 12:53 pm | Răspunde

    E o cucerire avantajoasa pentru mine. Gasesc multe °bogatii° aici la tine.
    Mai negociem ca doar asa se procedeaza in timpurile acestea :)

  • oana // aprilie 14, 2008 la 12:55 pm | Răspunde

    eu de mult am spioni pe la tine pe blog. cam de pe cand a aparut Ghidoo… :)

  • limpede // aprilie 14, 2008 la 1:02 pm | Răspunde

    Avantaj eu. Imi place sa fiu spionat de cei ca tine. :)

  • oana // aprilie 14, 2008 la 1:04 pm | Răspunde

    da, dar vezi ca se ingroasa gluma: azi mi-am trimis si trupele!!!! :)

  • limpede // aprilie 14, 2008 la 1:14 pm | Răspunde

    Tipic.
    Va trebui sa fiu mai vigilent :) )

  • MIHAI // august 6, 2008 la 7:41 am | Răspunde

    Mie mi se pare exagerat ca condamnam opera ca ,,La vulturi” de exemplu – ele doar arata suferinta, nu o glorifica. Iar ,,Alexandru Lapusneanu” se studia in clasa a noua, cind elevii aveau deja 14-16 ani.
    Sint opere triste, dar asa, daca luam la bani marunti, orice opera e horror (pina si ,,Plugarii”) sau indecenta (pina si ,,Luceafarul”) deci banuiesc ca au stiut ei, specialistii, care au ales programa.
    NU sint la curent cu ce se studiaza acum, dar, parerea mea, ca literatura sa aiba o sansa in lupta cu tv-ul, internetul, jocurile, revistele, ar trebui pus accentul pe operele mai placute, fara a face rabat de calitate.
    De exemplu: Eminescu, Alecsandri, Sadoveanu, Labis ar fi mult mai placuti elevilor decit Bacovia sau Blaga.
    Eu in liceu mi=as fi dorit sa pot alege ce poeti si prozatori sa studiez. (unii imi placeau foarte mult, altii ma dezgustau). Dar nu cred ca prin manualele alternative se permite asta.
    Erau si inainte de 89 poate ceva opere urite sau neplacute, dar cred ca un manual dinainte de 95-96 e superior unuia alternativ de acum – cred ca as plinge daca as vedea unul.

  • oana // august 7, 2008 la 7:41 pm | Răspunde

    nu e vorba de opere urate sau nereusite, e vorba de faptul ca mai toate erau deprimante. eu, in afara de Caragiale, nu-mi amintesc nimic mai vesel, mai zglobiu….
    unde-i optimismul poporului roman, simtul umorului?

  • alexa // decembrie 3, 2008 la 5:39 pm | Răspunde

    pai….daca nu te superi a plecat de mult cu tot cu Caragiale.

  • alexa // decembrie 3, 2008 la 5:40 pm | Răspunde

    pai….daca nu te superi a plecat de mult cu tot cu Caragiale.!;)))

  • oana // decembrie 3, 2008 la 7:21 pm | Răspunde

    eu zic sa facem ceva sedinte de spiritism. avem nevoie de Caragiale!!!!

Scrieti un comentariu