dragii mei 3 cititori fideli, pe aceasta cale vreau sa va anunt ca sunt in continuare o albinuta harnicuta. nu, nu e bine. mai degraba un bou tarat de belciugul din nas. eniuei, sunt iarasi ocupata. nu va mai zic ce si cum ca o sa spuneti ca prea ma plang.
azi a incercat un elev sa se sinucida in plin consiliu profesoral. amanuntele sunt complet lipsite de importanta acum, ce e important e ca nu a reusit, a promis sa accepte niste sedinte la psihologul scolii si mie nu-mi mai trece durerea de cap care m-a pocnit cand l-am vazut catarat pe fereastra.
si gata. atat pentru azi.
19 raspunsuri Până acum ↓
RaPeRbOy // noiembrie 27, 2008 la 2:20 am |
Te vedeam si noi la tv…
Elisa // noiembrie 27, 2008 la 10:35 am |
Va manipuleaza astia micii cum vor ei.Dar,ce…,nu ati inteles ca ei vor scoala doar pentru pauze si diplome??Si-i mai lasati si corigenti si-i mai puneti si absenti…,voi n-ati auzit de democratia elevului?
Snatate Oana,ia capsune pentru durere de cap si crede ca o sa-ti treaca.Is buni si aia din congelator.
emese // noiembrie 27, 2008 la 11:42 am |
incredibil…
dimitri // noiembrie 27, 2008 la 12:17 pm |
Cum a încercat?
oana // noiembrie 27, 2008 la 5:48 pm |
RaPeRbOy, fie la altii asa celebritate!
emese, ai dreptate, incredibil.
dimitri, a incercat sa se arunce pe geam.
oana // noiembrie 27, 2008 la 6:00 pm |
Elisa, nu stiu de ce comentariul tau a intrat in spam. si da, ai dreptate, astia mici (care nu-s chiar asa mici ca-s de liceu) incearca ei sa ne manipuleze. cateodata chiar reusesc.
dar, in cazul asta, micutul a fost provocat de propria mama (chemata sa dea socoteala de faptele fiului). si mama a inceput sa justifice comportamentul fiului prin faptul ca a crescut fara tata – mort cand avea copilul 4 luni. faza la care pe copil l-a busit plansul, a incercat sa iasa din sala, a fost oprit, a schimbat brusc directia, a deschis geamul, a reusit sa se catere dar din fericire a fost oprit.
na ca v-am povestit pana la urma!
Elisa // noiembrie 27, 2008 la 6:06 pm |
Nu-i de gluma.Se pare ca emo trebuie luat in seama si ascultat si adus in faza de…problema prioritara.
Imi pare rau.Ai grija de tine.
oana // noiembrie 27, 2008 la 6:12 pm |
Elisa, chiar nu e!
copilul e deranjat rau de tot si se pare ca nimeni nu face nimic in afara de a-i face morala. ceea ce e trist pentru ca el isi activeaza scutul anti-morala, da respectuos din cap si apoi o ia de la inceput. a refuzat orice dialog cu psihologul scolii. mama a promis ca-l duce la psihiatru. sa speram ca va rezolva ceva.
envi // noiembrie 27, 2008 la 7:15 pm |
daca o sa i se faca morala in continuare, sa nu se astepte nimeni sa se schimbe sau sa nu mai incerce. eu stiu ca in principiu multi ar zice “da-i ba doua scatoalce, oricine are probleme, sa mearga mai departe, ii arde de terbilism…”. uneori sunt de acord cu chestia asta, dar se pare ca aici e mai sensibila situatiunea.
nu stiu ce sa zic… poate ca totusi ar trebui sa i se explice frumos si rabdator ceea ce spuneam eu mai sus…
emese // noiembrie 27, 2008 la 7:53 pm |
deci copilul a inceput sa planga cand mama sa a inceput sa vorbeasca? oare ea l-a adus in starea asta? pt ca nu cred ca plange dupa tatal sau, pe care nu l-a cunoscut niciodata. chiar daca il iubeste la un anumit nivel, nu avea cum sa se ataseze de el.
poate mama l-a adus cumva in pragul disperarii?
cam multe presupuneri, stiu, dar , cine stie, poate am dreptate?
oana // noiembrie 27, 2008 la 9:07 pm |
envi, nu cred ca acest copil are nevoie de explicatii, vorbe, discutii… cred ca are nevoie ca lumea din jur sa se poarte frumos cu el, sa-i arate ca exista si beneficii atunci cand respecta regulile ca toata lumea. doua scatoalce nu ar face decat sa-i adanceasca ura din suflet, zic eu.
emese, si eu m-am gandit la varianta asta. cred ca si mama ar trebui sa mearga la psihiatru o data cu copilul. mie mi s-a parut ca e o femeie slaba care profita de faptul ca e vaduva pentru a-si justifica esecurile. poate sunt lipsita de consideratie si compasiune dar exista atatea femei care reusesc sa-si creasca copiii fara tata si nu ajung infractori in devenire.
envi // noiembrie 27, 2008 la 9:23 pm |
pai tocmai, eu ziceam ca propunerea mea sa fie transpusa intr-o formulare decenta, blanda si datatoare de optimism…
nu sunt de acord cu ce am zis eu in toate cazurile desi, si cred ca esti de acord, uneori e bine sa mai aplici si tehnica aia cu diversi alintati…
oana // noiembrie 27, 2008 la 9:32 pm |
envi, te contrazic si nu doar de dragul de a contrazice (nu ca nu mi-ar placea
).
o scatoalca e semn ca tu, ca adult, ti-ai pierdut controlul, nu mai esti stapan pe situatie.
pentru copil e o nedreptate: el nu poate raspunde cu aceeasi moneda. nedreptate care duce la frustrare. si s-a dus naibii efectul pedagogic.
ai vazut vreodata un copil in care tocmai s-a dat o palma? e incruntat, se citeste furia si neputinta pe fata lui, isi fereste privirea si tine mainile incrucisate la piept. in traducere: refuza orice fel de comunicare.
poate ca ai reusit sa-l determini sa nu mai faca aceeasi greseala. dar ai mai inchis o usa spre sufletelul lui. va face alte tampenii (ca de aia e copil) dar va avea grija sa-si acopere urmele mai bine de data asta.
si gata ca mai am un pic si incep un tratat despre violenta domestica!
envi // noiembrie 27, 2008 la 9:48 pm |
se complica…
momentan capitulez.
oana // noiembrie 27, 2008 la 9:49 pm |
yessssss!!!!
1-0 pentru mine!
envi // noiembrie 27, 2008 la 9:59 pm |
la urmatorul imi promit ca vin mai pregatit. asta e, aici nu-s nici pedagog, nici parinte, nici nimic. vorbeam din experienta de unchi
apropo, sa nu`ti faci griji. nu folosesc decat degetul ridicat, moaca incruntata, explicatiile si foarte rar tonul mai ridicat! niciodata nici macar cu palma in pampers!
oana // noiembrie 27, 2008 la 10:02 pm |
palma in pampers???? no way, Jose!
sa-ti traiasca nepotelul/nepotica.
Elisa // noiembrie 27, 2008 la 11:35 pm |
Oana,
Acesta este un motiv real de intristare pentru neputinta noastra de a remedia lucrurile.
((((((
am auzit de atatea ori, atat la scoala cat si la televizor, mame care spuneau ca se sacrifica pentru copii lor.Oribil!!Si spuneau fata de copil,in public,dar sunt sigura ca asta-i placa pe care o aude copilu acela mereu acasa. care ,macar cand este in public,ar vrea sa-l protejeze publicul de mama lui, care-i scoate ochii in acest mod si nu numai asa.
Atatea mame pe lumea asta au ajuns intamplator mame si nu-i iubesc,li se pare ca le strica lor viata,altele au devenit, din diverse motive, o teroare pentru propri copii si o alta categorie arunca in carca copilului toate nereusitele lor din viata,zbierand fraza asta cu sacrificiul.Saracutii copii care au astfel de mame.
Protectia copilului?O vorba…de dansii inventata fara acoperire.
oana // noiembrie 28, 2008 la 12:02 am |
credeam ca nu mai eu urasc afirmatia asta: “m-am sacrificat pentru tine!” e un alt mod de a spune: “viata mea ar fi mult mai usoara si mai frumoasa daca n-ai fi tu – copilul meu.”
sunt multe mame care ar trebui sa ia niste cursuri de crestere a copilului. asta ca sa nu zic sedinte la psihiatru.