cum venira asa se dusera!
eu n-am mai intrat de mult pe-aici (a trebuit sa ma loghez din nou, nu m-a mai recunoscut wordpressul).
deci sa va zic ce-am mai facut (in ordine cronologica): am slabit vreo 13 kile, mi-am facut analize, am aflat ca am diabet, am avut inspectie de grad, a venit vacanta, n-am plecat nicaieri dar mi-a venit surora in vizita, n-am facut nici un fel de pregatiri de sarbatori (doar sunt un om bolnav, nu? si-apoi am fost la socrela de Craciun si la cumnata de Anul Nou), am primit cadou de Craciun un glucometru si un cantar de bucatarie, am zacut ca o lauza in casa toata vacanta, a inceput scoala, n-am chef de scoala (si nu-s singura) si-atat…
sincer nu stiu de ce am fost asa de suparata pe blogul asta in timpul vacantei. nici n-am vrut sa-l mai deschid. si nu numai pe al meu, ci nici un blog. sunt complet rupta de realitate! nici nu stiu cine l-a mai injurat pe Zoso, ce-a mai gatit Eliza, pe unde mai umbla Ciupercutza, ce mai fac restul bloggerilor care-mi mai calcau pragul sau al caror prag il mai calcam eu…
adevarul e ca v-am tradat pentru o alta pasiune: photoshop! m-am inscris chiar pe nu’s ce site si particip la concursuri!!! eeeee, din alea de super incepatori dar ma distrez de nu-i adevarat! dar, daca vreti sa vedeti niste artisti, ia priviti aici: photoshop talent
gata, ma duc sa-mi fac supa crema de legume (yummmyyyy!)
17 raspunsuri Până acum ↓
envi // ianuarie 10, 2009 la 6:25 pm |
sincer, eu am crezut ca te-ai lasat de tot. intram la mine si vedeam acelasi titlu si faptul ca tot ultima in roll esti, avand in vedere ca se schimba ordinea in fucntie de postare.
ce pot sa zic, multi ani in primul rand! fara altele, sunt clisee de prost gust!
cu diabetul, taica-miu a cam murit de el iar acum il are si mama. ce pot sa spun e ca daca-l tii sub control – iar acest control inseamna un mare disconfort – poti merge cu el mult si bine. e intr-adevar necrutator dar poate fi trait. cheer up, te vei obisnui. apropo, tot glucometru a primit si mama de craciun
nice, nu?
again, multi ani, oana!
Elisa // ianuarie 11, 2009 la 12:57 pm |
Hellooo!!Nu speriati fata ca va bat cu lingura de lemn (vezi ultimele mele posturi
),ca nu-i chiar asa de rau si eu o sa-ti spun,dar poate o stii,o metoda care e tare simpla, naturala si vei avea glicemia sub 95 tot timpul,deci fara complicatii.Este vorba de un ceai,infuzie de urzica vie,1 litru pe zi inainte de ora meselor principale,ca acum vei avea 5 mese pe zi(se considera masa si un mar la 11am).
Draga Oana,in suplimentul de acum cativa ani al revistei AS,acolo este ceaiul acesta.
Modul de preparare este esential,deci…
se pun 3 lingurite pline de urzica uscata(de la plafar) intr-o sita si sita deasupra canii de 1 litru si torni apa clocotita peste ea,incet,apoi lasi doar 2 minute sa stea urzica din sita in apa.Daca sta mai mult se pierd acele principii active care tocmai scad glicemia.
Verificat pe sotul meu de 2 ani si de ceva timp mai gusta si el ceva dulce,ca nu-i chair asa o restrictie.
Inca ceva,nu moare nimeni din diabet,este o boala domneasca,vei manca putin si des si slabirea in prima faza este o caracteristica de..regim,asa ca o sa-ti revii treptat,chiar daca vei continua dieta.Multa sanatate scumpa mea si ai grija de tine.Sotul meu l-a facut dintr-un mare stres,necaz peste care nu a putut trece,uite,decat asa…
Te imbratisez si asculta-mi sfatul asta cu urzica,il faci seara in 10 minute pentru a doua zi,iei si la servici o sticluta de jumate de litru,sa fie distribuit”"uniform.
Orice obisnuinta este a doaua natura.
oana // ianuarie 11, 2009 la 2:27 pm |
draga envi,
imi pare tare rau de tatal tau dar, pe de alta parte, multumesc de incurajare!
(scuze, nu m-am putut abtine).
dar Elisa are dreptate. asa-mi zice si socrela: e boala boiereasca si, cu putina grija, traiesti o viata mai mult decat normala.
Elisa, multumesc mult de reteta dar nu promit ca incerc (urasc ceaiurile, cah!). si vad ca pana acum glicemia mea e ok cu pastile si regim.
slabirea nu a fost o faza de regim pt ca s-a intamplat inainte de a afla ca am diabet. am inteles ca e un simptom. in orice caz, nu vreau sa-mi revin!!!!
anyway, voi ce mai faceti? bine? sanatosi? acum abia imi dau seama ce dor imi era de voi.
LittleDot // ianuarie 11, 2009 la 7:15 pm |
imi pare rau pentru tine, dar e adevarat ca e ereditara? ca atunci ar trebui sa imi fac si eu griji. si eu m-am tot intrebat de ce nu mai scrii. intram si vedeam aceleasi globulete colorate. bine ai revenit printre noi
oana // ianuarie 11, 2009 la 7:19 pm |
LittleDot , din cate stiu are si o componenta ereditara dar nu e obligatoriu sa faci si tu daca exista cazuri in familie.
dar, ca sa te linistesti, ai putea sa-ti iei din cand in cand glicemia. la noi exista farmacii care, pt 50 mii, iti iau glicemia in 5 minute.
Jean // ianuarie 11, 2009 la 11:56 pm |
sanatate:).
emese // ianuarie 12, 2009 la 9:27 pm |
da, sa stii ca urzica e super pt diabet. sa bei ceai din ala, o sa tina totul sub control!
ai slabit 13 kg??!!! nu te cunosc, dar 13 kg e mult pt oricine.
iti doresc sanatate si pofta de viata. de fapt, stii ce? iti doresc doar pofta de viata, pt ca daca ai asta vei avea si sanatate !
oana // ianuarie 12, 2009 la 10:35 pm |
Jean, multumesc! sa fie la toti!
emese, multumesc si tie! pofta de viata am, slava cerului! ma enerveaza astia cu serviciul: auzi! sa fii nevoit sa te trezesti in fiecare dimineata FOARTE devreme si sa mergi la serviciu! ce prostie! cah!
emese // ianuarie 13, 2009 la 1:55 pm |
pe bune, cine a fost cu ideea sa incepem lucrul atat de devreme??!!
)
Ciupercutza // ianuarie 15, 2009 la 11:03 pm |
Uite cum facem: eu te incurajez pe tine si tu pe mine, da?
Been there, done that 
Pup.
E nasol ca ai diabet. Clar, iti da toate obiceiurile peste cap si dureaza un pic pana te obisnuiesti cu regimul. De fapt cu ideea ca va trebui sa supraveghezi in permanenta ceea ce mananci. Stiu de la mama, ca si ea se chinuie de ceva ani (e pofticioasa rau si mai “scapa” la cate o prajitura). Dar este o boala care are tratament si poti duce o viata normala. Si eu imi iau tot timpul glicemia stiind ca ambii parinti au diabet.
Partea misto e ca ai 13 kile in minus si poti sa intri in niste blugi secsi
Uf, fir-ar sa fie cum se intampla lucrurile astea cand ti-e lumea mai draga.
PS Iti spun eu de ce ai fost suparata pe blog. Pentru ca nu aveai chef sa scrii nimic vesel si nici sa te vaicaresti public nu-ti venea
Elisa // ianuarie 15, 2009 la 11:13 pm |
Ei,e gata supa-crema de legume??ca io venii.
Maine o sa fac asa ceva din dovlecelul din congelator,crema de dovlecel cu crutoane.Sa stii ca e f buna,vrei sa scriu reteta maine pe blog?Te pup Oana draga si sa-ti fie bine!Pa!
oana // ianuarie 17, 2009 la 8:09 am |
Ciupercutza, ai mare dreptate: diabetul e boala boiereasca. cu putina grija poti trai fericit pana la adanci batraneti. partea cu blugii sexi e iarasi adevarata.
dar ai observat ca din astea li se intampla doar celor pofticiosi? ca doar asa sunt si eu. 
( noroc ca au aparut dulciurile pentru diabetici! 
imi pare rau pentru mama ta!
Elisa, supa e si mancata!
mmmmmmmmmmm, suna bine crema aia de dovlecel cu crutoane!!!
Elisa // ianuarie 17, 2009 la 4:04 pm |
Elisa // ianuarie 17, 2009 la 4:12 pm |
uite-aici gospodina,nu io…
http://mayas-esprit.blogspot.com/2008/09/supa-crema-de-dovleac.html
oana // ianuarie 19, 2009 la 3:49 pm |
vaaaaaaaaai, ce mi-ai facut!!!!! mai rau ca un film de groaza!!!! oameni buni nu intrati pe linkul dat de Elisa decat daca sunteti bine mancati, altfel e de rau!
Elisa // ianuarie 20, 2009 la 12:36 pm |
Scuze,dar ce zici de crema de dovlecel? faina nu?
ps.acolo trebuia sa te uiti,doar acolo hahahahaha!
Elisa // ianuarie 21, 2009 la 6:43 pm |
Draga Oana,hai ca am comis-o iar