Printul cersetor – Becali si capsunarii

dollar1.jpgVorbeam cu niste persoane foarte tinere despre ce inseamna sa ai succes in viata. Si, pentru ca majoritatea acestor persoane foarte tinere provin din familii sarace, raspunsul lor a fost, cu cateva exceptii, ca a avea succes in viata inseamna sa ai foarte multi bani. Eu, ca o intelectuala rafinata ce sunt…cu aspiratii inalte (he he he), m-am indignat toata, mai ales ca primul exemplu care le-a venit in cap si despre care vorbeau cu infiorata admiratie a fost Becali.

Si, deodata, m-a izbit propria ipocrizie drept in fata. Cu cateva momente in urma incercasem sa le explic ca, indiferent ce vor de la propria viata, sa nu permita nimanui sa le spulbere visele. Sa faca bine sa se cunoasca pe ei insisi cat mai bine si apoi sa ia hotarari importante doar luand in considerare propriile dorinte si talente. Sa nu se ia dupa trenduri nationale, ce zic mama si tata, prietenii sau diriginta.

Cine sunt eu sa le zic ca a fi bogat nu inseamna neaparat a fi si fericit? Ce stiu eu? La urma urmei n-am fost niciodata bogata, nu?

Si apoi mi-am amintit de Jerome K. Jerome. Se pare ca problema cu lipsa de idealuri in randul tinerilor e mult mai veche decat ne inchipuim noi.

“Mi se spune ca profesorii americani se plang de “lipsa de idealuri” a studentilor de la Universitatea Columbia si s-ar putea ca acest lucru sa fie valabil si pentru alte universitati raspandite in Statele Unite. […] Deplangeti situatia cat vreti, dragul meu profesor, dar acesta e idealul tineretii si atata timp cat natura va ramane asa cum este, acest lucru va continua sa fie astfel. Poate ca este necesar. Poate ca lumea nu s-ar schimba prea mult daca tinerii ar incepe sa gandeasca prea devreme. Ei vor sa fie bogati si se arunca cu pasiune in lupta. Ei construiesc orase si intind sinele de cale ferata, doboara paduri (nu era la moda ecologia pe-atunci) scot minereuri din pamant. Vine apoi o zi cand inteleg ca incerca sa te imbogatesti e un joc plicticos si ca exista un singur lucru mai obositor decat acela de a fi milionar: incercarea de a deveni milionar. Dar, intre timp, lumea merge inainte.

Jerome K. Jerome

“Idei trandave”1905

Nu se intampla si acum asa? Ia sa ne gandim la asa de mult blamatii “capsunari”. Ce fac ei pe langa faptul ca “ne fac de ras peste hotare”? Aduc o gramada de bani in tara. Poate ca Romania n-are nevoie de intelectuali la momentul asta. Poate ca nu are nevoie decat de oameni dornici sa se imbogateasca. Si, o data cu ei, si tara. Cultura pe stomacul gol nu prea merge, nu?

P.S. faza cu “….o intelectuala rafinata ce sunt…cu aspiratii inalte…” era o gluma!

Anunțuri

14 responses to “Printul cersetor – Becali si capsunarii

  1. hehehe
    asta-i scris demult de tot… 🙂

  2. eee, ce nu face omu’ in criza de idei? si plus ca, in afara de noi doi, cine mai stie? deci, sa nu zici la nimeni, da? 😉

  3. Eu personal nu am nicio vorbă îţeleaptă de împărtăşit generaţiei foarte tinere, nu cunosc nici secretul succesului şi nici pe cel al fericirii. Cunosc însă o sursă extrem de valoroasă de informaţii, un izvor de inspiraţie. Este vorba de un site web, ted.com, unde sunt publicate în mod regulat prelegeri ale unor oameni inteligenţi, entuziaşti şi inovatori.

    Pomenesc de asta pentru că pretextul postării tale, discuţia cu tinerii despre succes, este şi subiectul unui discurs de numai trei minute, dar altfel dezarmant de direct şi convingător. Îl recomand cu căldură, la fel ca şi întregul site, tuturor celor care înţeleg binişor limba engleză vorbită.
    HTH

  4. P.S. Nu zice nimic de Becali, dar ăsta nu e un motiv să nu vă uitaţi.

  5. ee, nu ai vorbe intelepte… stiu eu mai bine! si, ca sa demonstrez, am sa-ti pun doua intrebari:

    1. cum ai facut sa pui link in comment? (da, sunt tuta rau cand vine vorba de chestii din astea pasaresti)

    2. ce inseamna HTH?

  6. Cultura pe stomacul gol nu prea merge, nu?
    Din experienta trecutului nu prea indepartat putem observa ca lpsa hranei in Romania nu a insemnat si lipsa culturii.
    Dimpotriva.
    Acum majoritatea e imbuibata iar cultura… mai subtire.

  7. limpede: poate ai dreptate. cert e ca Romania nu vrea cultura la momentul asta. si poate trebuie sa asteptam ca Romania sa-si regleze finantele ca apoi sa vrea si cultura.

  8. Excelenta observatie Oana. Asa e. Acum altele sunt prioritatile pentru ca exista o speranta din punctul asta de vedere. In trecut nu puteam spera la schimbarea sistemului poitic si cultura era un fel de protest o revolta impotriva sistemului condus de niste agramati.

  9. limpede, si acum sistemul e condus numai de intelectuali, nu? hi hi hi!

  10. oana, hth am impresia că înseamnă happy to help, iar legăturile se fac în comentarii la fel ca oriunde altundeva, introduci codul cu
    <a href=”URL-ul_tău”>text legătură<⁄>

    tot oana, te asigur că şi cultura va avea un preţ al ei odată ce România „şi-a reglat finanţele”. Pe vremuri, în studenţie, în loc să-mi iau două pâini mergeam vineri seara la filarmonică sau duminică seara la teatru, ba chiar şi cu gagica. Există locuri pe lumea asta unde pentru un concert simfonic sau un spectacol de operă trebuie să-ţi iei consilier financiar. Iar asta pentru că o orchestră întreagă repetă o săptămână întreagă pentru un concert, deci din patru concerte trebuie să-şi acopere salariul pe o lună, dar nu numai lor, ci şi directorului, şi secretarei lui, şi casieriţei şi tehnicianului de sunet, şi femeii de serviciu, şi plasatoarei şi aşa mai departe, să plătească factura de energie electrică, apă, etc.

    Te-am convins? Să vrei culltuă nu e suficient, mai trebuie să ţi-o şi permiţi.

  11. acum inteleg eu de ce nu te-ai ingrasat – din studentie ti se trage! 😀
    si in ceea ce priveste cultura nu, nu m-ai convins. exista si cultura mai accesibila: o carte, un CD cu ….whatever dar nu manele, un film mai spalatel in loc de telenovele…
    eu nu cred ca gradul de cultura al unui popor se masoara neaparat in numarul de oameni care frecventeaza filarmonica. si in asta, probabil, dar si in numarul de oameni care nu scuipa meduze pe jos, care nu mananca seminte in fata blocului, care nu-si obliga vecinii sa inhaleze fumul gratarului aprins in spatiul de 2/2 dintre blocuri, gratar acompaniat, bineinteles de manele, s.a.m.d.
    cultura asta minima se obtine foarte simplu: o tzaruca de bun simt+putina educatie de pe la scoala.
    dar pentru asta e nevoie de motivatie si modele. in Romania inca nu e trendy sa fii civilizat.

  12. limpede, si acum sistemul e condus numai de intelectuali, nu?
    Nu e dar ar putea fi. Oamneii de cultura nu se aseaza niciodata in fruntea bucatelor pentru ca vad altfel valorile decat Gigi si Traian insa uneori ei ii consiliaza pe acestia. Plesu era consilierul lui Base iar Alex Stoenescu(istoric) e al lui Gigi. Iti inchipui pe Gigi avand in dreapta pe Stoenescu In stanga pe Argaseala in spate pe Smarandescu iar in fata presa care l-a facut celebru scotandu-l nin anonimat crezand ca ironia si luatul in ras nu pot avea efecte negative. Uite ca nu pentru ca el e idolatrizat de oamenii saraci(sau saraciti) oamenii neinstruit care nu stiu ce rost are guvernul parlamentul presedentia intr-o tara democratica. Poate ii inteleg cumva pe bietii oameni pentru ca nici cei din institutiile citate nu prea stiu ce rol au ei in viata cetateanului. Cand cultura nu mai e un refugiu ca pe vremea lui ceausescu ci o Cenusareasa, ceva atat de facultativ incat poate fi inlocuita cu subcultura avem conducatori triviali si inculti ca Base si Gigi. Pentru cine nu vede viata politica de mai multa vreme e inselatoare imaginea unui presedinte aparent civilizat chiar daca nu se poate mentine pe linia asta mereu. cat despre Gigi… 🙂

  13. Oana sa pui o chestie (nu stiu ce si nici cum se procedeaza) de corectat textul celui ce comenteaza pentru ca tastatura mea obosita imi joaca feste si ies cuvinte necunoscute :))

  14. limpede, as pune o chestie din aia de care zici tu, daca m-as pricepe. dar se pare ca amandoi suntem tari la chestii din astea! 😀

    in ceea ce priveste celalalt comentariu al tau, as raspunde dar eu nu ma pricep la politica. nu numai ca nu ma pricep dar am ajuns s-o urasc. mi se pare ca un om, oricat de bun, inteligent, capabil, etc… ar fi, in momentul in care ajunge sa aiba o cat de mica legatura cu politica, devine un fel de naparca, o creatura insetata de putere, cu posibila inteligenta umbrita de interese care pe mine ma depasesc si, mai mult, interese care n-au nici o legatura cu mine sau ceilalti omuleti din tara asta care formam „poporul”.
    bineinteles, asta e parerea unui neavenit in ale politicii deci nu poate fi luata in considerare.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s