nu e zi de la bunul Dumnezeu in care cineva sa nu intre pe blogusorul asta al meu in cautare de comentarii sau rezumate. mai nou cineva cauta disperat rezumatul la „Gandacelul” de Elena Farago. for God’s sake!!!! e o poezea nu roman!!!!! adica o chestie scurta, nu-ti ia mai mult de 3 minute sa citesti!!!! ia de-aici, am dat un search pe gugal pt tine:
de Elena Farago
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!…
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!…
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
Un blog oarecare 
OMG, ce-mi placea Elena Farago cand eram copil!!! Preferata mea era „Catelusul schiop”. Prima strofa o recit in minte cand merg cu autobuzul si ma plictisesc. Ciudatenii de femeie batrana 😆
Eu am numai 3 picioare/Si de-abia ma misc top top/Rid cand ma-ntalnesc copiii/Si ma cheama „cutu schiop”
si eu stiu asta si mai stiu si asta:
si-acum vine si-mi da zahar
si ar vrea sa fie bun
si-as putea sa-l musc o data
de picior sa ma razbun.
cred ca e finalul…
poate vine cineva si cu partea din mijloc?
Dar il las asa, sa vada
Raul, ca un biet catel
Are inima mai buna
Decat a avut-o el.
😀
gata, am gasit-o toata:
Cătelusul schiop
Elena Farago
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia mă misc: top, top,
Râd când mă-ntalnesc copiii,
Si mă cheama “cuciu schiop”.
Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copiii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!
Si stau singur toata ziua
Si plâng mult când mă gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am să traiesc.
Si când mă gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!…
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea să stau cu dansii,
Să mă joc si să-i ascult!
Dar copiii rai la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel…
M-a lovit din rautate
Cu o piatra în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am să mor…
Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea să-mi fie bun,
Si-as putea să-l musc odata
De picior, să mă razbun,
Dar il las asa, să vada
Raul, că un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el.
vrea cineva un rezumat si la asta?
REZUMAT:
un copil arunca o piatra si mutileaza un biet catel dupa care are mustrari de constiinta. catelul e bun si nu-l musca.
🙂 🙂 🙂
Belea versuri 😀
asa e 🙂
Nu-i BAC-ul, zilele astea?
ba da, de ce?
O fi vrând ideile principale, povestea poeziei, God knows what…
imi pare rau ca nu intra pe aici sa ne spuna exact ce vrea, l-am putea ajuta…NOT!!! 😛
Daca ne-am lua dupa Elena Farago nu ar mai trebui sa omoram nimic
de politicieni nu zice nimic totusi…..
Ar trebuie sa le facem sa se sinucida
nu mai bine ii ucidem pe politicieni? de ei nu zice nimic asa ca e voie.
Poezia asta Gandacelul intotdeauna mi s-a parut cel putin traumatizanta, mai ales cand am citit-o prima data. Cred ca sunt un sensibil :))
poate nu erai asa sensibil inainte sa o fi citit-o… 😛
frumoasa poezie:x
imi aminteste d anii knd eram in clasele primare